STADIOANE ROMANIA

SALI DE SPORT DIN ROMANIA

vineri, 30 octombrie 2009

Stadioane Liga 1 6. Stadion "Ceahlaul", Piatra-Neamt - Ceahlaul Piatra-Neamt

6. Stadion "Ceahlaul", Piatra-Neamt
Ceahlaul Piatra-Neamt
Pe stadionul "Ceahlaul" isi disputa jocurile de acasa formatia Ceahlaul Piatra-Neamt.
Date tehnice
Categorie UEFA: 3***
Construit: 1935
Locaţie: Piatra Neamţ
Nume complet: Stadionul Ceahlăul
Deschis: 1935
Capacitate: 18.000Suprafaţă de joc: gazon natural
Arena din Piatra Neamt a aparut in anul 1935, insa in timp a suferit modificari majore, initial avand o singura tribuna. La inceputul anilor, '90, arena de pe Borzoghean este renovata in intregime si ajunge la capacitatea de 14.000 de locuri.
In ultimii patru ani, stadionul Ceahlaul a suferit modernizari atat ale tribunelor, cat si la vestiare si anexe. Astfel a fost instalata nocturna, a fost construind un teren antrenament cu tribune, un teren cu gazon sintetic si nocturna, vestiarele au fost aduse la standardele impuse de UEFA.
De asemenea, singura peluza a fost inchisa in 2007 pentru a fi reconstruita, iar capacitatea arenei a ajuns acum la 18.000 de locuri.De altfel, pe 28 martie 2007, arena nemteana a gazduit meciul Romania-Luxemburg din preliminariile EURO 2008.In urmatoarea perioada, oficialii gruparii intentioneaza sa acopere ambele tribune, astfel incat arena sa fie una ultramoderna.














Stadioane Liga 1 5. Stadion "Valentin Stanescu", Giulesti - Rapid Bucuresti

5. Stadion "Valentin Stanescu", Giulesti

Rapid Bucuresti



Stadionul Giuleşti este stadionul oficial al clubului de fotbal Rapid Bucureşti.

Date tehnice


Categorie UEFA: 2**

Locaţie: Calea Giuleşti nr. 18, 060274 Bucureşti,

tel./fax: +4021/2203125

Inaugurat: 10 iunie 1939

Renovat: 2003 Capacitate: 19.100 de locuri, toate pe scaune

Nocturnă: 1.400 lucşi

Operator/Proprietar: Rapid Bucureşti

Tribuna oficiala : 1021 locuri Tribuna IA: 2326 locuri Tribuna IB: 1614 locuri Tribuna II: 5452 locuri Peluza I (Sud): 4500 locuri Peluza II (Nord): 4176 locuri Total: 19.089 locuri

Lucrările de construcţie au început în 1936 sub conducerea arhitectului Gheorghe Dumitrescu şi sub patronajul Asociaţiei culturale şi sportive C.F.R.. 2 ani mai târziu este încheiată construcţia, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia Ceferiadei organizate pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren din România.

În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari şi moderne arene din ţară, neavând totuşi capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă şi instalaţie de nocturnă ca Venus. Capacitatea stadionului era de 12.160 de locuri. Construcţia celei de-a doua peluze a început la mijlocul anilor 80, dar "Potcoava" a fost închisă de-abia 10 ani mai târziu, mărind capacitatea stadionului la 19.100 de locuri, toate pe scaune. Modernizările au continuat în 2003, an în care gazonul a fost schimbat complet, fiind în acest moment printre cele mai bune din România. În acelaşi an a fost mărită şi acoperită tribuna oficială, iar gardul de protecţie a fost înlocuit cu un material plastic transparent pentru a îmbunătăţi vizibilitatea spectatorilor.

Istoric

Decenii de-a rândul, fieful Rapidului a fost cunoscut sub denumirea de «Potcoava» Giuleştiului. Dar, până la apariţia acesteia, la şase ani de la debutul «alb-vişiniilor» în Divizia A (1932), echipa s-a tot plimbat pe diferite arene din Capitală. Primul meci pe prima scenă a fost găzduit de terenul Romcomit, în ziua de 11 septembrie 1932, cînd CFR Bucureşti a primit vizita marii echipe a Ripensiei. Istoria „Giuleştiului” începe în 1934. Pe 31 mai, Gazeta Sporturilor consemna ştirea conform căreia «CFR Bucureşti începe construirea unui teren pe Şoseaua Giuleşti».

Lucrările erau prevăzute să înceapă pe 1 iunie, iar suprafaţa de joc urma să aibă dimensiunile de 105 m lungime şi 65 m lăţime şi să fie acoperită cu zgură, copiindu-se modelul unei arene la modă atunci, Venus. Planurile n-au fost respectate. Un an mai târziu, adică în mai 1935, acelaşi ziar menţiona că «se speră ca în toamnă CFR să joace pe Giuleşti, teren care va fi deocamdată doar împrejmuit». Mai pe româneşte, încă nu se prevedea construcţia tribunelor. Cu toate acestea, la sfârşitul anului 1935 (10 decembrie), Primăria anunţa că refuză autorizarea construirii stadionului, pentru că “nu se poate încadra în planul de sistematizare al Capitalei”! Câteva zile mai târziu, se acorda, în sfârşit, autorizaţia de construcţie. Iar în aprilie 1936 se estima că stadionul va fi gata pe 1 septembrie, acelaşi an, că va avea gazon şi va putea aduna 25.000 de spectatori. Se modificaseră puţin şi dimensiunile, estimate acum la 107/75, dar se avansa chiar şi o dată de inaugurare: 14 august 1936. Lucrările au început, e adevărat, în cursul acelui an, dar ele au durat, în cele din urmă, mai bine de doi ani. «Potcoava», proiectată şi construită de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociaţiei sportiv-culturale a CFR, a fost dată oficial în folosinţă pe 10 iunie 1939, inaugurarea fiind legată de Ceferiada organizată pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren în România. La evenimentul din vara lui 1939 au luat parte Regele Carol al II-lea, Prinţul Mihai «Mare Voievod de Alba Iulia», Prinţul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Român, Consilieri Regali, înalţi demnitari, personalităţi proeminente ale vieţii noastre publice, reprezentanţi străini, care asistaseră şi la serbarea naţională de pe 8 iunie 1939, şi neumeroşi delegaţi ai căilor ferate europene. La început, spectatorii de la peluză vizionau meciurile în picioare, iar sub tribune existau circa 60 de loje pentru oficiali. «Potcoava» era considerată atunci «arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă» din ţară. ”Potcoava” a devenit amintire pe la jumătatea anilor ’80, când a fost ridicată, la început doar pe un cadru metalic, o a doua peluză, închizându-se, practic, stadionul. Lucrarea a fost definitivată aproximativ 10 ani mai târziu. În prezent, arena poate primi 19.100 de oameni, fiind dotată în întregime cu scaune de plastic. Din 2000, dispune si de instalatie de nocturna. Incepand cu anul 2001, stadionul de langa Podul Grant a fost botezat Valentin Stanescu, in memoria fostului jucator al Rapidului, dar si antrenorul care a adus primul titlu in Giulesti. Vara lui 2003 a reprezentat un alt reper important în istoria bătrânei arene. Echipa s-a mutat pe «Naţional», lăsând cale liberă pentru lucrările de modernizare. Gazonul a fost schimbat în totalitate, iar drenajul său a fost adus la standarde occidentale. În consecinţă, pe 14 noiembrie 2003, Rapid dispunea de cel mai bun gazon din România. Stadionul a intrat, de asemenea, într-un amplu proces de refacere. S-au început mărirea şi modernizarea tribunei oficiale, iar tribunele au fost înconjurate, în locul vechiului gard de protecţie, cu un material plastic transparent (şi rezistent), care asigură şi o vizibilitate excelentă, dar şi o protecţie pe măsură. În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid. Totusi, in ultimii ani, din cauza degradarii continue a stadionului, autoritatile au interzis ca peluza I sa mai fie deschisa, iar alte sectoare au fost reamenajate, astfel ca in prezent capacitatea stadionului este de numai 9.200 de locuri.

Poze















Stadioane Liga 1 4. Stadionul "Dr.Constantin Radulescu", Cluj-Napoca - CFR Cluj-Napoca

4. Stadionul "Dr.Constantin Radulescu", Cluj-Napoca CFR Cluj-Napoca


Stadionul "dr. Constantin Rădulescu" din Cluj-Napoca este stadionul echipei de fotbal CFR 1907 Cluj-Napoca. Este folosit numai pentru meciuri de fotbal. Are o capacitate de 23.500 de locuri, din care 14.000 acoperite, şi beneficiează de instalaţie de nocturnă din iulie 2007 şi de o tabelă de marcaj modernă.

Date tehnice
Categorie UEFA: 3***
Capacitate totală: 23.500 locuri
Suprafaţa de joc: 105x60 m
Nocturnă: 1600 lucşi
Alte facilităţi: canalizare, drenaj, sistem automat de udare a ierbii, bănci de rezerve acoperite, grupuri sanitare separate în imediata vecinătate.
Tribune:
Tribuna 2: 10.000 locuri acoperite
Tribuna VIP: 301 locuri acoperite
Tribuna oficială: 528 locuri acoperite
Tribuna presei: 114 locuri acoperite
Tribuna 0: 716 locuri neacoperite
Tribuna A: 1293 locuri neacoperite
Tribuna A1: 426 locuri neacoperite
Tribuna B: 1283 locuri neacoperite
Peluza 1: 3350 locuri neacoperite
Peluza 2: 4152 locuri acoperite
Galerie oaspeţi: 1200 locuri neacoperite


Istoric

La 35 de ani de la inaugurarea sa cu prilejul unui meci între CFR şi naţionala Cubei, Stadionul din Gruia va găzdui în toamna lui 2008 cele mai importante meciuri din istoria Clujului fotbalistic.
Pe 6 septembrie 2008, România a întâlnit Lituania în Gruia în primul meci disputat de naţionala de fotbal la Cluj după 85 de ani. Câteva săptămâni mai târziu, pe arena purtând numele legendarului antrenor Dr. Constantin Rădulescu vor răsuna pentru prima oară, în cadru oficial, acordurile imnului Champions League. Febrilitatea luptei pentru accederea în cea mai importantă competiţie continentală intercluburi i-a făcut pe oficialii CFR-ului să se pregătească din timp din punctul de vedere logistic pentru meciurile împotriva granzilor Europei.
Dupa ce la promovarea in primul esalon (2004) au fost puse aproape 10.000 de scaune de plastic, iar un an mai tarziu a fost schimbat intreg gazonul, in anul 2007, atunci cand echipa a incheiat campionatul pe trei, pe arena din Gruia a fost construita o noua peluza, dar si o tribuna oficiala, au fost modernizate vestiarele, iar mai apoi a fost dotat cu instalatie de nocturna
Încă din 2005, când CFR a evoluat cu success în Cupa UEFA Intertoto, stadionul a intrat într-un amplu proces de modernizare. Afluenţa de public la meciurile cu miză, ambiţiile tot mai mari ale managementului, dar mai ales rigorile UEFA au impus trecerea la o nouă etapă, aceea de mărire a capacităţii arenei. Bătrânul “L” imaginat în urmă cu aproape 4 decenii de preşedintele Aron Dudaş a devenit un stadion închis şi acoperit în mare parte. Numai în tribuna a doua s-au investit în jur de 20 de milioane de euro! Totul pentru ca nu mai puţin de 23.500 de spectatori să-şi poată susţine, astfel, echipa favorită în mare aventură europeană din Liga Campionilor.

Poze










Stadioane Liga 1 3. Stadionul "Steaua" din Ghencea, Bucuresti

3. Stadionul "Steaua" din Ghencea, Bucuresti
Steaua Bucuresti

Stadionul "Steaua" este cea mai moderna arena de fotbal din Romania. Pozitionat in sud-vestul Bucurestiului, in cartierul Ghencea, stadionul "Steaua" face parte din "Complexul Sportiv Steaua" fiind o arena tipica de fotbal (fara pista de atletism).
Capacitatea oficială a stadionului a fost iniţial de 30.000 locuri, dar în 1991, când au fost puse scaunele de plastic, aceasta a scăzut la 28.000. Stadionul a fost renovat în 1996 şi apoi din nou în 2006 (gazon nou, tribune, vestiare), fiind pregătit pentru a gazdui meciuri de UEFA Champions League.

Istoric

Constructia a fost inaugurata in aprilie 1974, cu ocazia unui meci amical Steaua - OFK Belgrad (scor 2-2). La inceputul deceniului 9 au inceput lucrarile instalatiei de nocturna, aceasta fiind inaugurata pe 14 august 1991, la un meci Steaua-FC Bacau (scor 4-1). Mai tarziu, in 1996, arena din Ghencea a fost modernizata in totalitate, tribunele fiind dotate cu scaune, cantonamentul jucatorilor de sub tribuna a doua fiind renovat la nivelul unui hotel de patru stele, iar utilitatile fiind aduse la standardele vremii.Este stadionul pe care a jucat, in afara multiplei campioane a Romaniei - Steaua -, si echipa nationala, calificata pana in sferturile de finala ale Campionatului Mondial din 1994.Stadionul "Steaua" reprezinta pentru toti stelistii o mare mandrie. Unic in tara prin facilitati, poate gazdui partide de fotbal la standardele impuse de FIFA si UEFA, atat in ceea ce priveste confortul si securitatea spectatorilor cat si al facilitatilor oferite mass-media.Stadionul este dotat cu un sistem de supraveghere a spectatorilor dotat cu un numar de 7 camere fixe si 9 camere mobile, acestea avand posibilitatea de a lua imagini chiar si de la intrarea spectatorilor in stadion. La tribuna oficiala exista o camera de monitorizare performanta care este folosita, in caz de nevoie, de catre fortele de ordine.
Tabela a fost inaugurată la meciul Steaua - Dinamo din primăvara anului 2007. Aceasta tabelă poate afişa rezultatul, marcatorii, reluările, meciul în direct sau imagini de pe banca tehnică. Stadionul este denumit de către oficiali ai clubului Steaua „Templul fotbalului Românesc”.

Poze























Stadioane Liga 1 2. "Ion Oblemenco" (Craiova)

2. "Ion Oblemenco" din Craiova - Universitatea Craiova

Stadionul Ion Oblemenco este un stadion din Craiova, cunoscut până în anul 1996 sub numele Stadionul Central. Este stadionul pe care îşi desfăşoară meciurile de pe teren propriu echipa de fotbal Universitatea Craiova
Date tehnice
Construit: 1967
Deschis: 23 octombrie 1967
Renovat: 2008
Adresă: Bulevardul Ştirbei Vodă
Telefon: 0251 / 510214
Capacitate: 25.252 de locuri
Dimensiunea terenului: 105m/68 m.
Instalaţie de nocturnă: 1.400 de lucşi.
Proprietar: Consiliul Judetean Dolj
Istoric

1966 rămâne un an de referinţă pentru istoria grupării din Bănie: echipa avea să primească un nou nume: Universitatea Craiova, iar în rândurile ei apărea regretatul Ion Oblemenco. Anul 1967 aduce Craiovei un nou stadion, care a fost inaugurat la 29 octombrie. Actuala arenă, pe care Universitatea îşi dispută partidele de pe teren propriu, s-a numit Stadionul “Central”. Odată cu dispariţia “tunarului”, în anul 1996, Stadionul “Central” a primit numele “Ion Oblemenco”, în memoria celui mai mare fotbalist din istoria Craiovei.
Stadionul a fost construit pentru a inlocui vechiul stadion
Tineretului şi a fost inaugurat la 29 octombrie 1967, cu ocazia unui meci dintre echipele de tineret ale României şi Poloniei.
În
1991 a fost construită instalaţia de nocturnă (nefuncţională până în 2002). În 2002 băncile de lemn au fost înlocuite cu scaune din plastic. În 2008 a intrat în reparaţii, urmând să se refacă pista de atletism.

Deţine recordul de spectatori la un antrenament al echipei naţionale (15.000), in 2003. Deţine recordul de spectatori la un meci de fotbal disputat în Liga I, în sezonul 2002-2003 la meciul Universitatea Craiova - Steaua Bucureşti, încheiat cu scorul de 3-1.
Poze









Stadioane Liga 1 - 1. Stadionul "Dan Paltinisanu"(Timisoara)

1. Stadionul "Dan Paltinisanu" din Timisoara.








Stadionul de fotbal „Dan Păltinişanu” din Timişoara este primul stadion ca mărime din România. A fost construit în anul 1963, când avea 40,000 de locuri, iar în ultimii ani a suferit numeroase lucrări de modernizare. În prezent are capacitatea de 32,019 de locuri (pe scaune) şi instalaţie de nocturnă de 1456 lucşi.
Stadionul poartă numele fotbalistului timişorean
Dan Păltinişanu (1951-1995) care a jucat 10 sezoane la FC Politehnica Timişoara.
Date tehnice:
Informatii despre stadionul "Dan Paltinisanu"
Adresa: Aleea F.C. Ripensia (fostã Aleea Sportivilor), Timisoara
Capacitate: 32.019 locuri
Nocturna: 1465 lucsi
Terenul de joc: 105 X 68 m
Istoric:
In 1 mai 1963 a fost inaugurat stadionul "1Mai".1990 Dupa revolutie numele este schimbat din "Stadionul 1 Mai" in "Stadionul Politehnica".1992 O scurta perioada de timp Stadionul va purta numele "Silviu Bindea".1995 O noua schimbare de nume, dupa moartea lui Dan Paltinisanu, din "Stadionul Politehnica" in "Stadionul Dan Paltinisanu".2003 A fost inaugurata nocturna stadionului, la meciul de campionat Poli - Petrolul Ploiesti. Sectorul oaspetilor se afla la Peluza Nord.
Primele jocuri ale echipei s-au disputat pe arena "Patria", teren inchiriat cu banii adunati din contributia voluntara a salariatilor. Urmarita la inceput de 3-400 de spectatori, pe masura ce echipa a castigat in omogenitate, datorita jocului tehnic si avantat, numarul spectatorilor a crescut continuu, ajungand la 3 - 4.000. Iar "Tempo Poli" a fost primul refren cu care spectatorii timisoreni au incurajat echipa, ducand-o spre victorii...
Stadionul "Dan Paltinisanu" este amplasat in partea de sud-est al orasului, in apropierea Spitalului Judetean.. Este al doilea stadion ca mărime din România. A fost construit în 1960, cand avea 40.000 de locuri iar in ultimii ani a suferit numeroase lucrari de modernizare. In prezent are capacitatea de 32.019 de scaune si instalatie de nocturna de 1465 lucsi.Stadionul poartă numele fotbalistului timişorean Dan Păltinişanu (1951-1995) care a jucat 10 sezoane la Politehnica Timisoara.
Poze Stadion