Bucureşti: Stadionul Lia Manoliu va fi gata peste un an

Lucrările la Stadionul Naţional Lia Manoliu sunt finalizate în prezent, în proporţie de 70%, a apreciat ieri primarul Capitalei, Sorin Oprescu.
Tot el a spus că, dacă vremea va fi favorabilă, construcţia va fi inaugurată în luna decembrie a lui 2010. În urma vizitei făcute ieri la stadion, edilul-şef le-a cerut din nou constructorilor să ia în calcul realizarea unor locuri de parcare suplimentare. „Aş vrea să ne întâlnim după sărbători cu proiectanţii, să vedem ce parcări putem să facem în partea de vest a stadionului, pentru că din 10 români care vin la meci, doi vin obligatoriu cu maşina “, a declarat Oprescu.

Directorul executiv al firmei constructoare, Ştefan Monuş, a prezentat în premieră şi macheta stadionului, ocazie cu care a arătat că acoperişul metalic va avea o greutate de 2.000 de tone, din care numai cubul video va avea 40 de tone.
Investiţie de peste 411 milioane lei
Noua structură a stadionului, după încheierea procesului de modernizare început în decembrie 2007, va include două subsoluri din care unul pentru vestiare, iar celălalt pentru presă, loja pentru VIP-uri la etajul I, gradene pentru presă şi spaţii comerciale la etajul II, precum şi gradene-balcon pentru cabinele crainicilor de la radio şi televiziuni sau regii tehnice la etajul III. Înlocuirea stadionului cu o Arenă Naţională reprezintă o investiţie de peste 411 milioane lei, fără TVA, finanţarea execuţiei lucrărilor fiind suportată de Primăria Municipiului Bucureşti şi Guvernul României.
articol(15.12.09):www.adevarul.ro

Lucrările pentru demolarea stadionului "Ilie Oană", în linie dreaptă

De vineri, stadionul "Ilie Oană" a devenit şantier, firma care a câştigat licitaţia pentru demolarea tribunelor bătrânei arene, mai puţin Tribuna I construită recent, luându-şi rolul în serios. Societatea băcăuană care se ocupă de lucrare, a debutat în forţă, reuşind ca, în două zile, să pună la pământ jumătate din peluza cu tabela de marcaj.
"Nu, nu este ceva complicat pentru noi. Mult mai complicat este să dărâmi clădiri urbane, unde folosim mai mult metoda prin implozie şi trebuie să ţinem cont de celelalte clădiri din apropiere. Aici este spaţiu larg, nu avem probleme mari cu vecinii. Avem un termen de 60 de zile lucrătoare, ceea ce ar însemna să terminăm cam pe doi, trei martie, dar eu vreau ca până la sfârşitul lunii ianuarie să finalizăm", a declarat Daniel Rusu, patronul firmei, acoperit în fapte de viteza cu care oamenii lui demolaseră, deja, bună parte din peluza I.
Ca procedură, cele două excavatoare cu care se lucrează momentan "muşcă" din betonul erodat al tribunei, apoi "toacă" mărunt bucăţile rezultate printr-un procedeu numit pulverizare. "Tot materialul se pulverizează şi este foarte bun pentru terasamente. Avem deja stabilite câteva locaţii în care îl vom duce, aşa că nu va fi nicio problemă. Vom lucra pe sectoare şi, imediat după ce vom da jos prima parte, vom începe să transportăm materialul rezultat. Demolăm suprastructura, apoi scoatem şi infrastructura, iar pe locul tribunelor vor rămâne nişte gropi mari, numite de noi piscine", explică Daniel Rusu.
Tehnologie avansată, preţ redus

Discuţiile născute pe seama sumei mici cu care firma a câştigat licitaţia de demolare, 432.794 lei plus TVA, în condiţiile în care preţul de pornire fusese aproape de trei ori mai mare, au ajuns şi la urechile patronului băcăuan, însă acesta are explicaţia: "Au fost 13 firme care s-au înscris, dintre care doar trei erau specializate, de fapt, în demolări, celelalte fiind specializate în construcţii. Iar o firmă de construcţii, când face devizul, îl încarcă sigur cu tot felul de cheltuieli pe care noi nu le avem. Apoi, mai depinde şi de tehnologia pe care o foloseşti. Eu am aceste utilaje speciale, care costă 300.000 de euro unul, dar sunt foarte eficiente şi nu implică alte costuri adiacente. Ne-am făcut socotelile bine şi acesta este preţul rezultat".
Societatea băcăuană a deplasat la Ploieşti 15 oameni, pentru care a închiriat o vilă pe perioada lucrărilor, iar în această săptămână va mai aduce două utilaje pentru a se lucra într-un ritm şi mai susţinut.
Hoţii de fier, ţinuţi departe

Demolarea a început din dreapta Tribunei I, dar s-a sărit o porţiune de circa 20 de metri, din două raţiuni: pentru că dedesubt se află fosta cantină a stadionului, pe care firma băcăuană o va folosi ca magazie pentru o perioadă, dar şi pentru că, fiind lipită de tribuna nouă construită, ce va rămâne în picioare, trebuie lucrat mai atent.
Totodată, Daniel Rusu ne-a mărturisit că planul iniţial era ca demolarea să înceapă cu peluza dinspre maternitate, dar el a solicitat să se plece de la cealaltă peluză, în primul rând din raţiuni de securitate: "Dacă spărgeam întâi acolo, apăreau problemele cu care ne-am confruntat şi în alte locuri, hoţii de tot felul, şi aveam nevoie de pază. La Oradea, la o lucrare, s-a ajuns ca la final să fie întocmite vreo 80 de dosare penale pentru furt. Furau fier vechi, utilaje, ce le pica în mână. Aşa, dacă începem de aici, vom ajunge să demolăm acea peluză la final şi vom evita problemele cu hoţii".
Terenul de joc, intact

În ciuda temerilor care au existat, suprafaţa de joc de pe "Ilie Oană" nu va fi afectată de lucrările de demolare, utilajelor fiindu-le suficientă pista de atletism pentru a-şi face treaba. Daniel Rusu ne-a explicat că "s-a adus prelata care ar fi trebuit să fie pusă pe teren pentru a-l proteja, dar s-a constatat că nu este nevoie, aşa că o vom folosi pentru terenul de antrenament din spatele peluzei, unde este posibil să fie utilă. De altfel, unul dintre motivele pentru care am început lucrarea din această zonă este pentru ca, în scurt timp, să ne terminăm treaba aici şi să poată fi folosit acel teren de antrenament de către juniorii clubului, din câte am înţeles".
Ţinând cont de lucrările de la "Ilie Oană", conducerea Petrolului ia în calcul şi pericolul ca Federaţia Română de Fotbal să nu permită disputarea meciurilor din retur pe un stadion cu o singură tribună. "Vom vedea, în funcţie de decizia Federaţiei Române de Fotbal, unde vom juca. Dacă nu ni se dă acceptul pentru , vom juca în retur în altă parte. Deja am purtat câteva discuţii cu managerul general de la Conpet, Claudiu Coleşiu, pentru a juca acolo, la nevoie, în primăvară", spune managerul "galben-albaştrilor", Valeriu Răchită.
Cât priveşte lucrările de demolare care au început, tehnicianul ne-a mărturisit că "mă încearcă un sentiment ciudat, pentru că, pe de o parte, îmi pare rău că se demolează vechiul stadion, dar, pe de altă parte, e bine că se va construi altul la standardele cerute, care se va numi tot . Până la urmă, era normal să se ajungă la această soluţie, pentru că nu mai puteam juca acolo, nu mai primeam derogare din partea federaţiei. Sperăm ca, la începutul campionatului următor, noul stadion să fie gata".
Altfel, Răchită a ţinut cont de lucrările de la stadion atunci când a întocmit planul pregătirii de iarnă, declarându-ne că "programul l-am făcut special pentru nu intra prea mult pe teren . Cel mult o săptămână ne vom antrena acolo, iar în rest avem varianta Crângul lui Bot, unde sunt aproape de finalizare lucrările de la clădirea cantonamentului".

www.Republicanul.ro

Poze

Stadionul "Lia Manoliu" va fi finalizat in decembrie 2010
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a verificat, marţi dimineaţă, stadiul lucrărilor la Stadionul naţional "Lia Manoliu", prilej cu care a aflat că până în prezent el este finalizat în proporţie de 65-70% şi, dacă vor permite condiţiile meteo, se va putea finaliza în luna decembrie 2010.La ultima vizită pe care edilul şef a făcut-o în luna octombrie pe şantierul stadionului a constatat că lucrările erau finalizate în proporţie de 50%.Primarul general a cerut şi de această dată constructorilor să ia în calcul realizarea unor locuri de parcare suplimentare, faţă de cele prevăzute în proiect, solicitând ca după sărbători să aibă o întâlnire cu proiectanţii în acest sens."Aş vrea să ne întâlnim după sărbători cu proiectanţii, să vedem în partea de vest ce parcări putem să facem, că din 10 români care vin la meci, doi vin cu maşina obligatoriu", a spus Oprescu.El a avansat ideea că acestea ar putea să ajungă, în opinia sa, la 3.000. Sorin Oprescu a declarat, cu acest prilej, că municipalitatea va susţine şi construcţia unui acoperiş al stadionului, costul acestui fiind deja estimat la 12 milioane de euro."Deja au fost făcute comenzile pentru acoperiş", a spus primarul Capitalei.Directorul executiv al firmei constructoare, Ştefan Monuş, a prezentat în premieră primarului general şi macheta stadionului, ocazie în care a arătat că acoperişul metalic va avea o greutate 2.000 de tone, din care numai cubul video va avea 40 de tone."Noi acum ne aflăm la stâlpii de beton şi din trei în trei metri o să se continue cu construcţia metalică. Tot acoperişul are peste 2.000 tone de material", a spus Monuş.Oprescu a cerut constructorului să ia în calcul ca acoperişul să reziste la un eventual cutremur sau acumulări mari de zăpadă şi să nu neglijeze aspectul unui managemnt performant, aşa cum se face la Frankfurt."Vreau să facem un management performant, cel puţin să ne apropiem la nivelul celor care îl fac la Frankfurt. Fără discuţie, stadionul va avea nevoie şi de o administraţie serioasă, pentru că aici se vor ţine şi meciuri, dar şi spectacole. Am înţeles că sunt condiţii pentru păstrarea terenului de joc cu acoperirea cu plăci a terenului în cazul spectacolelor", a afirmat edilul-şef.Unul dintre subiectele de interes al întâlnirii primarului general cu constructorii a vizat şi administrarea ulterioară a stadionului, pentru că la câteva mii de metri pătraţi de spaţii comerciale şi birouri se impune ca el să se autoîntreţină."Stadionul trebuie să se autoîntreţină, pentru că faci o serie de consumuri. Stadionul este obligatoriu să scoată bani pentru că numai luminile aprinse pentru manifestări, nocturnă, spectacole, consumă cât un cartier într-o lună", a spus primarul general.La rândul său, Ştefan Monuş a subliniat necesitatea amortizării costurilor în 4-5 ani.Pentru acest an, lucrările la Stadionul ''Lia Manoliu'' se vor opri la finalul acestei săptămâni, vor intra în conservare şi vor fi reluate din 5 ianuarie. Oprescu a solicitat ca de anul viitor să se lucreze chiar în trei schimburi, pentru a se recupera din întârzieri.Lucrările la Stadionul "Lia Manoliu" sunt finanţate de Primăria Capitalei pe tot parcursul anului, fiind aşteptat cât mai curând şi sprijinul financiar al Guvernului, pentru ca lucrările să se încheie la termen.Stadionul "Lia Manoliu", fost "23 August", a fost construit în anii 1952-1953, fiind dat în folosinţă cu ocazia Jocurilor Sportive din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului, din vara anului 1953.Înlocuirea acestuia cu o Arenă Naţională reprezintă o investiţie de peste 411 milioane lei, fără TVA, finanţarea execuţiei lucrărilor fiind suportată de Primăria Municipiului Bucureşti şi Guvernul României. În 2012, stadionul urmează să găzduiască finala Cupei UEFA la Bucureşti.Stadionul Naţional Arena va avea o clasificare de categoria I şi o capacitate de 55.000 de locuri. Proiectul noii arene are o valoare de 120 milioane de euro (fără TVA) şi ar trebui să fie finalizat în luna mai 2010.Noua structură a stadionului, după încheierea procesului de modernizare început în decembrie 2007, va include două subsoluri - din care unul pentru vestiare, iar celălalt pentru presă -, loja pentru VIP-uri la etajul I, gradene pentru presă şi spaţii comerciale la etajul II, precum şi gradene - balcon pentru cabinele crainicilor de la radio şi televiziuni sau regii tehnice la etajul III. (www.romaniansoccer.ro)

Sintetic de 100.000 euro la Berceni!

ACS BERCENI ŞI-AU INAUGURAT TERENUL PRINTR-UN AMICAL CU JUVENTUS (04.12.09 )
Azi de dimineaţă, liderul seriei a II-a, ACS Berceni, şi-a inaugurat un teren sintetic de ultimă generaţie, care a costat în jur de 100.000 euro. Un astfel de eveniment nu putea fi sărbătorit decât printr-un amical, iar, în virtutea bunelor relaţii dintre cele două conduceri, a fost invitat la inaugurare liderul seriei a III-a, Juventus Bucureşti.
Banii investiţi de către gruparea din Berceni au avut drept rezultat un teren sintetic cum au foarte puţine echipe, chiar şi în Liga 1. Toţi cei prezenţi au fost impresionaţi de calitatea suprafeţei de joc, impecabilă în ciuda unei frigului de afară, dar şi a unei umidităţi ridicate la ora 11, atunci când a început amicalul.
Ambele echipe au venit cu poftă de joc, chiar dacă nu au fost folosite primele garnituri. Dacă oaspeţii, conduşi de pe margine de "Oneaţă" Augustin au venit la Berceni cu foarte mulţi tineri şi un singur portar, în schimb gazdele, cu Marin Dragnea pe bancă, au testat o serie de jucători aflaţi în probe la gruparea din Berceni.
Chiar dacă Berceniul a câştigat cu 7-0 (goluri Spătaru, Fâşie - pen., Medescu, Creţu, Mocanu, Müller 2), scorul a fost lipsit de importanţă, ambele echipe profitând de şansa acestui amical pentru a-şi ţine jucătorii în priză la doar o săptămână după terminarea campionatului. Trebuie apreciată şi evoluţia puştilor din tabăra Juventusului, care nu au făcut doar act de prezenţă, însă neşansa şi lipsa de experienţă i-a împiedicat să marcheze în câteva rânduri.
Trecând peste cele câteva intrări mai tari, la limita regulamentului, singurul incident regretabil a fost accidentarea juniorului Medescu la faza golului al treilea când a fost lovit de portarul Donose şi s-a ales cu o entorsă la gleznă.
Trecând peste meciul în sine, merită apreciat efortul depus de către cei din Berceni în amenajarea unei baze sportive elegante cu condiţii cum au puţine echipe din Liga a II-a. Un merit important în toate acestea îl are primarul comunei Berceni, Marian Ghenu, fost jucător de fotbal, care a ştiut cum să sprijine echipa cu tot ce a avut nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. Problema drumului de acces spre stadion, care nu este încă asfaltat, va fi rezolvată după finalizarea tuturor lucrărilor de îmbunătăţire a bazei. Şi asta deoarece se vor folosi utilaje grele în zonă, situaţie care ar duce la distruge unui drum proaspăt asfaltat.
Aşa cum ne-a mărturisit preşedintele grupării din Berceni, Ştefan Stana, până la finalul sezonului se vor monta tribune noi de circa două mii de locuri, dar şi o tabelă electronică. Va apărea şi o masă a presei, iar pe noul teren sintetic se vor muta actualele tribune de pe terenul principal. Nu vor lipsi şi o parcare, dar şi multe alte îmbunătăţiri aduse bazei din comuna Berceni. 04.12.09 (www.liga2.ro)

Dealul Florilor” devine „Viorel Mateianu”

Lăsând la o parte problemele financiare cu care se confruntă FC Baia Mare, diriguitorii locali au decis să iniţieze un proiect de hotărare care să vizeze atribuirea noii denumiri a stadionului cunoscut sub numele de "Dealul Florilor".Dacă în perioada postbelică stadionul FC-ului s-a numit "23 August", iar după 1989 s-a trecut la titulatura de "Dealul Florilor" de acum încolo stadionul galben-albaştrilor va purta numele regretatului "Viorel Mateianu", o fostă glorie a fotbalului românesc.Astfel, după două decenii arena din Baia Mare va purta numele celui care în perioada 1979-1981 ca antrenor a adus cele mai satisfacţii fotbalului maramureşean. (www.liga2.ro)

Nocturnă la Chiajna

DIN LUNA APRILIE SE VA JUCA LA LUMINA REFLECTOARELOR (articol Liga2.ro)
Primăria din Chiajna a finalizat formalităţile necesare şi a achiziţionat instalaţia de nocturnă a clubului israelian Maccabi Haifa, astfel că ultimele meciuri ale returului se vor putea disputa la lumina reflectoarelor. Lucrările de montare au ca termen de finalizare luna aprilie a anului 2010.
Investiţia se ridică la suma de 300.000 de euro şi se înscrie în planul de modernizare a bazei sportive, pentru ca arena ilfoveană să corespundă standardelor ce trebuie îndeplinite pentru găzduirea meciurilor de Liga I.
Chiar dacă a terminat turul campionatului pe locul al şaptelea, Concordia Chiajna speră să promoveze la finalul sezonului în primul eşalon.

WWW.STADIUMROMANIA.BLOGSPOT.COM

Site-ul WWW.STADIUMROMANIA.BLOGSPOT.COM se vrea a fi o enciclopedie de prezentare a tuturor stadioanelor din Romania.
In cadrul site-ului sunt prezentate pe rand stadioanele echipelor de Liga 1, Liga 2 si 3, precum si stadioanele din fiecare judet in parte. Fiecare stadion este prezentat cu date referitoare la localizare(oras, acces stadion), infrastructura, capacitate si categorie Uefa si pentru fiecare stadion sunt postate poze.(!S-ar putea ca datele pe care le-am gasit sa nu fie asa de relevante sau nu corespund, va rog sesizati acest lucru.!)
Pentru o mai buna prezentare a stadioanelor va rog, daca doriti, puteti sa trimiteti poze si/sau prezentare(localizare, capacitate, echipa care evoluiaza pe stadionul respectiv) cu diferite stadioane din tara.
Adresa unde se poate trimite date despre stadioane este
StadioaneRomania@gmail.com

Va astept cu date si poze. Multumesc!

"Arena Nationala", Bucuresti

Mai 2008
Primarul Neculai Ontanu a semnat, marti, autorizatia de construire a Arenei Nationale, cel mai mare si modern stadion din Romania destinat competitiilor sportive internationale fiind urmand a fi amplasat in Sectorul 2 al Capitalei. Arena Nationala este un proiect de mare importanta care pune bazele singurului stadion din tara ce va corespunde si celor mai exigente cerinte in domeniu. Unul din elementele de unicitate va fi accesul suporterilor la meciurile de fotbal care se va face simultan prin cele 94 de cai de acces, astfel incat spectatorii se vor putea prezenta cu cel mult 20 de minute inainte de inceperea partidelor si nu cu cel putin cu doua ore cum se face in prezent pe toate stadioanele existente.
Noul stadion va fi construit dupa modelul similar al celui din Frankfurt - Germania si are stabilit ca termen de finalizare luna mai a anului 2010, iar valoarea investitiei se ridica la suma de 411.062.996,36 lei, fara TVA. Arena Nationala va avea o capacitate de 55.000 de locuri pentru spectatori, din care 20.000 de locuri vor fi la tribuna I, cai de acces auto si pietonale, restaurante si sali de conferinte. Pentru confortul spectatorilor, tribunele se vor acoperi cu o membrana usoara, intinsa, sustinuta de un sistem de cabluri dispuse radial.
Potrivit proiectului elaborat de JW Max Bogl - Astaldi si UAUIM - CCPEC se vor construi doua subsoluri in care vor fi amenajate locurile de parcare, spatiile tehnice si cele destinate echipelor de fotbal, antrenorilor si reprezentantilor presei, precum si accesul fotbalistilor. La parter vor fi prevazute accesele spectatorilor si spatiile destinate lojelor. Etajul I va fi destinat lojelor pentru oaspetii de onoare, etajul II va cuprinde inelul de distributie al circulatiilor pentru spectatori, circulatie care deserveste balconul stadionului ce va avea o capacitate 35.450 locuri.
Prin aprobarea documentatiei de urbanism de catre edilul Sectorului 2, fostul Stadion National "Lia Manoliu" va fi reconstruit integral si modernizat in vederea clasificarii sale ca stadion tip "Arena Nationala" de categoria I la nivel de competitii internationale cu satisfacerea tuturor cerintelor UEFA. Dupa finalizarea tuturor lucrarilor, Arena Nationala va intra in circuitul competitional international si va deveni un simbol pentru Capitala prin conditiile deosebite pe care le va pune la dispozitia jucatorilor si suporterilor echipelor de fotbal.
Necesitatea construirii unui nou stadion s-a impus ca urmare a faptului ca vechiul amplasament nu corespundea exigentelor standardelor actuale pretinse in competitiile internationale. Construit in anii 1952 -1953 pentru a fi folosit in premiera cu ocazia Jocurilor Sportive ale Festivalului Mondial al Tineretului din vara anului 1953, atat pentru concursurile de atletism, cat si pentru meciurile de fotbal, Stadionul "Lia Manoliu". Finantarea executarii lucrarilor la "Arena Nationala" va fi suportata de Primaria Municipiului Bucuresti si Guvernul Romaniei.

Iulie 2009

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a verificat, miercuri, stadiul lucrărilor la noul stadion naţional "Lia Manoliu", prilej cu care a aflat de la firma constructoare că lucrările sunt finalizate în proporţie de 35-40%.
Primarul Capitalei a fost informat despre stadiul lucrărilor şi problemele tehnice actuale, adresându-i-se cererea de aprobare şi a realizării acoperişului.Valoarea acestuia ar ajunge la circa 14 milioane de euro."Lucrările la stadion trebuie să continue şi ele sunt finanţate de municipalitate până în luna august. După această dată, potrivit contractului, constructorii pot executa lucrări pe cheltuiala proprie timp de trei luni, perioadă în care Guvernul trebuie să asigure resursa financiară necesară pentru continuarea lucrărilor", a menţionat primarul general.Oprescu a spus că până în prezent constructorii au reuşit să recupereze întârzierile produse, declarându-se în general mulţumit de modul de lucru al executantului.Primarul general a afirmat şi de această dată că nu doreşte să renunţe la ideea majorării numărului locurilor de parcare, numărul acestora putând să ajungă în opinia sa la 6000, în afara celor prevăzute în proiect."Vorbim de un stadion cu 55000 de locuri şi de aceea ar fi necesare 18.000 locuri de parcare, dacă ţinem cont că din 5 persoane, una vine cu maşina. Nu putem ajunge la această cifră, dar 6000 de locuri în plus ar putea satisface cerinţele", a mai spus Oprescu.Edilul şef a adăugat că va continua să aibe discuţii punctuale cu constructorii privind realizarea stadionului, urmând ca în acest cadru să dea un răspuns acestora în privinţa realizării acoperişului.Lucrările stadionului "Lia Manoliu" sunt finanţate toată luna august din bugetul municipalităţii, sprijinul financiar al Guvernului fiind aşteptat cât mai curând, pentru ca lucrările să se încheie la termen.La sfârşitul lunii mai, premierul Emil Boc a inspectat şi el alături de primarul general al Capitalei lucrările de pe şantierul noului stadion naţional "Lia Manoliu", care ar urma să găzduiască în 2012 finala Cupei UEFA la Bucureşti.Întrebat dacă Executivul îşi va menţine angajamentul de a achita 80% din costul lucrărilor, Boc a reiterat că proiectul este o "prioritate" a actualului cabinet şi că va continua să-l sprijine.Stadionul "Lia Manoliu", fost "23 august" a fost construit în anii 1952-1953, fiind dat în folosinţă cu ocazia Jocurilor Sportive din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului, din vara anului 1953.Înlocuirea acestuia cu o Arenă Naţională reprezintă o investiţie de peste 411 milioane lei, fără TVA, finanţarea execuţiei lucrărilor fiind suportată de Primăria Municipiului Bucureşti şi Guvernul României. Acesta urmează să găzduiască în 2012 finala Cupei UEFA la Bucureşti. Stadionul Naţional Arena va avea o clasificare de categoria I şi o capacitate de 55.000 de locuri. Proiectul noii arene are o valoare de 120 milioane de euro (fără TVA) şi ar trebui să fie finalizat în luna mai 2010.Noua structură a stadionului, după încheierea procesului de modernizare început în decembrie 2007, va include două subsoluri - din care unul pentru vestiare, iar celălalt pentru presă - loja pentru VIP-uri la etajul I, gradene pentru presă şi spaţii comerciale la etajul II, precum şi gradene - balcon pentru cabinele crainicilor de la radio şi televiziuni sau regii tehnice la etajul III.

Poze noul Stadion

Lucrarile de la noul stadion

Stadionul "Ion Moina", Cluj-Napoca

Viitorul stadion "Ion Moina"

Comisia de licitaţie a Consiliului Judeţean Cluj a stabilit câştigătorul licitaţiei de proiectare a noului stadion "Ion Moina". Peste 3 luni, UTCN va prezenta proiectul noului stadion până în faza de autorizaţie de construire. Specialiştii UTCN au estimată că realizarea stadionului şi a complexului de cantonament de la Jucu costă 30-35 de milioane de euro. Aceeaşi specialişti susţin că în 2-3 ani noul stadion ar putea fi construit. "Banii pentru realizarea stadionului şi a complexului de la Jucu vor veni de la Consiliul Judeţean, de la Guvern, am vorbit cu premierul Tăriceanu şi s-a arătat dispus să suporte o anumită parte a cheltuielilor, şi de la posibili investitori interesaţi", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară. În special stadionul va fi folosit de către echipa UNiversităţii Cluj, însă oficialii CJ susţin că stadionul este al "tuturor clujenilor".

Tribune acoperite

Planurile UTCN au fost alese pentru "arhitectura deosebită, futuristă" pe care o prezntă, a explicat preşedintele comsiei de licitaţie, Dan Canta. Acesta a precizat că stadionul va rămâne pe actuala locaţie, însă poziţia va fi modificată cu 15 grade, pentru ca spaţiul să fie folosit la maxim. Structura noului stadion va avea trei componente: zona tribunelor, stuctura de rezistenţă şi copertina. Tribunele vor fi realizate din beton şi vor oferi o capacitate de 30.000 de locuri la standardele FIFA şi UEFA. "În zona de sub tribune vor fi amenajate în special spaţii pentru actualele cluburi sportive care îşi desfăşoară activitatea în stadion. Pe lângă acestea, se vor amenaja şi spaţii comerciale şi spaţii de întreţinere", a declarat Canta. Partea a doua a stadionului va fi formată dintr-o structură de metal formată din grinzi care vor avea ca bază de susţinere nişte stâlpi mari de beton. Scopul acestei structuri metalice este de a susţine copertina. "Noul stadion va fi acoperit în zona tribunelor, pe o lungime de 30 de metri, cu o copertină. Spre exterior copertina, fabricată din tablă cutată, va fi opacă. Partea interioară a copertinei, pe o lungime de 10 metri, va fi realizată din policarbonat transparent", a explicat pentru clujeanul.ro, prorectorul UTCN, Mircea Petrina.

Gazon încălzit şi parking subteran

În ceea ce priveşte gazonul acesta va fi înlocuit în totalitate. "Gazonul va fi natural, însă spre deosebire de vechiul gazon, cel nou va fi încălzit pentru a permite desfăşurarea meciurilor pe orice timp de vreme. Totodată, gazonul va fi drenat foarte bine pentru a nu fi probleme în zilele ploioase", a menţionat Canta.Reprezentantul UTCN a explicat cum se poate reliza încălzirea gazonului: "Încălzirea se paote realiza prin amplsarea unor tuburi care să trimită la suprafaţă prin nişte pompe agent care încălzeşte. În multe locuri se costruiesc nişte dispozitive care produc căldură, care sunt folosite la încălzirea gazonului, iar pe de altă parte, produc, aer rece, care e folosit pentru un pationar, care de obicei este amplasat în apropiere". În ceea ce priveşte gazonul Mircea Petrina a mai susţinut că , deşi nu este prevăzut în plan, în subteran se poate amenaja fără probleme un parking. "Este o soluţie pe care eu mi-o imaginez în condiţiile în care vrem un oraş aerisit. În multe locuri s-a procedat astfel", a mai spus Petrina.

Hotel cu acces la tribuna oficială

Proiectul UTCN prevede, în zona tribunei oficiale, unde momentan este o parcare de camioane, realizarea unui hotel cu 8 niveluri. "Până la nivelul tribunei se vor amenaja spaţiile adminsitrative şi cele necesare defăşurării activităţilor sportive, birouri administrative, un centru de presă cu toate dotările, vestiare etc. Se va amenaja chiar şi un loc unde să fie ţinuţi huliganii, o mică "sală de detenţie", a susţinut Canta. Acesta a mai arătat că hotelul va avea 50 de camere şi va oferi şi posibilitatea organizării de evenimente şi conferinţe. În ceea ce priveşte calificativul de calitate al hotelului Canta a susţinut că a fost aleasă a doua treapt' de calitate conform standardelor FIFA şi UEFA, echivalentul în cazul hotelurilor normale a 5 stele. Hotelul va avea o pasarelă pentru acces la stadion prin tribuna oficială. Partea de cazare a hotelului va avea o destinaţie generală.

Parking subteran sub actualul teren de zgură

Pe zona actualului teren de zgură şi zona virană va fi amenajat un parking subteran cu un nivel, de 1.500 de locuri de parcare. Pistă de altletism care, momentan, înconjoară terenul de pe "Ion Moina", va fi mutată pe terenul de zgură şi va fi dotată cu o tribună din metal. În centrul pistei va răme un teren de antrenament.

Ecran ca pe Wembley

Canta a mai menţionat că a fost luată în considerare dotarea cu o tabelă de marcaj nocturnă, ecran LCD de mari dimensiuni, toate la standardele cele mai ridicate.

Poze cu viitorul stadion













Lucrările la stadionul Ion Moina continuă şi în noiembrie

Lucrările la stadionul municipal continuă în ciuda anotimpului rece care s-a instalat deja la Cluj. Consorţiul câştigător format din societăţile de construcţii ACI Cluj, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engeneering, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Dică şi Ţigănaş, Bogart şi Grup 4 Instalaţii a început lucrările în 15 iulie, odată cu semnarea contractului cu Consiliul Judeţean. Lucrările urmează să fie finalizate în doi ani şi vor costa 115.548.480 lei, fără TVA.
La începutul lunii noiembrie la tribuna I a viitorului stadion se continuă betonarea fundaţiilor izolate şi a cuzineţilor la stâlpi, se finalizează betonarea fundaţiilor continue sub elevaţii şi sunt turnaţi 52 de piloţi din beton armat în zona de legătură cu turnul multifuncţional.La tribuna II sunt turnate 82 de fundaţii izolate, sunt betonate fundaţiile continue sub elevaţii şi s-au realizat cofrări şi armări de cuzineţi şi stâlpi în diferite axe în vederea betonării acestora. Au fost, de asemenea, montate carcase-armături pentru stâlpi în diferite axe în vederea cofrării şi betonării împreună cu diafragmele. În privinţa Peluzei I sunt betonate diafragmele din mai multe axe, continuă cofrarea pentru betonare în celelalte axe, sunt betonaţi 30 de stâlpi şi 27 sunt armaţi în vederea betonării, sunt betonate mai multe câmpuri de pardoseală şi se efectuează umpluturi de pământ şi compactări în vederea turnării stratului de beton de egalizare în pardoseala în câmpul median al peluzei.
În ceea ce priveşte cea de-a doua peluză, se continuă lucrările de cofrare a plăcii la cota 0,00 m, se realizează în continuare armări grinzi în axele longitudinale şi se realizează armături pentru stâlpi

Stadionul "Brasov Arena", Brasov

Stadion de 5 stele la Braşov
Braşovul va avea în maximum doi ani de zile un stadion care se va ridica la cele mai înalte standarde UEFA şi FIFA. Noua arena va fi construită pe ammplasamentul veciului stadion Municipal, care a început deja să fie demolat. Acţiunea de demolare va dura aproximativ 3 luni de zile, după care se va începe construcţia efectivă a noii arene.
"Va fi un stadion doar pentru fotbal. Nu va avea piste de atletism prin jur sau altceva, tribunele vor fi foarte apropiate de teren, cam ca la stadioanele englezeşti. Estimăm să terminăm tribunele şi terenul în maxim un an de zile, apoi urmînd a face şi celelalte dependinţe, respectiv hotel, magazine, utilităţi sportive. Cred că în cel mult doi ani şi jumătate stadionul va fi gata. Avem echipă de fotbal valoroasă la Braşov şi trebuie să avem şi un stadion pe măsură”, a spus patronul FC Braşov, Ioan Neculaie.
Banii, aproximativ 30 de milioane de euro, vor veni de la primărie 50% şi de la grupul de firme Prescon, controlat de bossul “stegarilor”, Ioan Neculaie. Capacitatea arenei va fi de 23.000 de locuri, toate pe scaune şi acoperite. De asemenea, se vor amenaja şi 3.000 de locuri de parcare, pentru a îndeplini standardele UEFA şi FIFA, spaţii comerciale, restaurante săli de conferinţe şi expoziţii. La stadion va fi amenjata şi un magazine official al clubului, dar şi un muzeu cu istoria lui FC Braşov. În România stadion de 5 stele va mai fi doar viitorul Lia Manoliu.

Stadionul National "Lia Manoliu"

Stadionul Naţional a fost construit în 1953 (Stadionul 23 August) şi a purtat acest nume până în 1990. După aceea a fost cunoscut sub numele actual. Înaintea demolării sale în anul 2007, capacitatea stadionului era de 60,120 de locuri, fiind folosit pentru a găzdui meciuri de fotbal sau rugby, concursuri de atletism sau concerte de muzică pop sau rock. Acesta a fost situat in complexul sportiv Lia Manoliu.

Date tehnice

Fondat: 2 august 1953
Locaţie: Bucureşti
Nume complet: Stadionul 23 August
Construit: 1953
Deschis: 1953
Renovat: 18 Decembrie 2007-2008 (deocamdata in renovare pana in 2010)
Demolat: 17 decembrie 2007
Proprietar: FRF
Beneficiar: România
Capacitate: 60.120
Suprafaţă de joc: gazon natural

Evenimente

De-a lungul timpului, a găzduit numeroase concerte. Unul dintre cele mai de amploare este cel al lui Michael Jackson, pe 1 octombrie 1992, din cadrul Dangerous World Tour. 71 000 de oameni au asistat la cea mai mare manifestare artistică din România de după revoluţie, concertul megastarului fiind singurul televizat în direct de postul american HBO. Cu puţine luni înainte de demolare, în iulie 2007, pe acest stadion a avut loc un alt mare concert, al formaţiei britanice The Rolling Stones, la care au asistat 50.000 de spectatori.

Istorie

Ideea unui nou stadion a apărut la începutul anilor '50 şi, după unele surse, lucrările au durat cinci luni. În vara anului 1953, Complexul Sportiv "23 August", este inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Baza sportivă dispunea de un stadion cu o capacitate de 80.000 de spectatori, pistă de atletism, precum şi de 21 terenuri de antrenament, un lac şi două bazine.
În 1976, s-a decis montarea unei instalaţii de nocturnă, dotată cu tehnologie Siemens şi cu o putere a becurilor de 700 de lucşi. Ca urmare a stâlpilor, capacitatea stadionului a fost redusă de la circa 80.000 de locuri, la aproximativ 60.000.
Primele lucrări de modernizare de mare amploare s-au desfăşurat după 28 de ani, cu ocazia organizării Universiadei, în anul 1981. Au fost schimbate gradenele din lemn, pista de atletism pe pământ a fost înlocuită cu una de zgură, suma totală a lucrărilor variind între 33 şi 34 de milioane de lei. Au trebuit să treacă 22 de ani pentru ca instalaţia de nocturnă să fie şi ea modernizată. În anul 1998, înaintea Campionatului European de tineret, vechea instalaţie a fost înlocuită cu una Phillips, care are peste 1.000 de lucşi. Totodată, prin montarea scaunelor, capacitatea arenei s-a redus din nou cu câteva mii de locuri.

Reconstrucţia

În octombrie 2005 s-a hotărât reconstrucţia acestuia, dar din lipsa fondurilor s-a hotărât numai repararea sa. La sfârşitul lunii august 2006, Stadionul Naţional Lia Manoliu a trecut din administrarea Autorităţii Naţionale a Sportului în domeniul public al municipiului Bucureşti iar la sfârşitul aceluiaşi an, două firme au ajuns în faza finală pentru reabilitarea stadionului care presupune demolarea actualului stadion şi construirea unuia nou. Noul stadion va fi destinat exclusiv jocurilor de fotbal şi rugby şi va avea o capacitate de peste 55.000 de locuri, cu două tribune şi două peluze. Finanţarea va fi asigurată din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi din sume alocate de Guvernul României. Ultimul meci desfăşurat pe vechiul stadion a fost meciul de fotbal România -Albania, scor 6-1, din preliminariile Campionatului European 2008, la care România s-a calificat.

Poze

Stadioane care ... au fost..

Stadionul "Ion Moina", Cluj-Napoca

Stadionul "Ion Moina" are o capacitate de 30.000 de locuri si aici si-a disputat jocurile depe teren propriu formatia Universitatea Cluj-Napoca. Stadionul a fost daramat intre 2008-2009 pentru a se construi alt stadion in locul acestuia. Stadionul va fi unul modern.

Date tehnice

Fondat: 1911
Locaţie: Cluj-Napoca
Nume complet: Stadionul Ion Moina
Deschis: 1911
Renovat: în renovare
Demolat: 2008-2009
Categorie UEFA: 2**
Beneficiar: FC U Cluj
Capacitate: 28.000
Suprafaţă de joc: gazon natural

Istoric



La 21 iulie 1908 atletul clujean Ştefan Somodi a obţinut locul 2 la Olimpiada de la Londra. Având în vedere faptul că acesta se antrena prin curţile şcolilor, edilii oraşului Cluj au hotărât construirea unui stadion pe un teren din Parcul Oraşului.
Prima tribună a Stadionului Oraşului a fost confecţionată din lemn şi avea o capacitate de 1.500 locuri. Sub ea au fost amenajate vestiarele, dar şi cămăruţe în care puteau locui fotbaliştii. Inaugurarea oficială a stadionului a avut loc în 1911 când o selecţionată a Clujului învingea echipa Galatasaray Istanbul cu scorul de 8-1.

După aproape 50 de ani, în 1960 tribuna din lemn a fost mutată la Câmpia Turzii, unde se află şi în prezent.
În 1961 a fost inaugurat noul stadion, construit în formă de potcoavă, în cinstea echipei studenţeşti ce folosea arena: „U”. Stadionul Municipal avea o capacitate de 28.000 locuri, clasându-se pe locul 3 în topul arenelor din România.Timp de 40 de ani nu s-a întamplat nimic deosebit cu stadionul redenumit „Ion Moina” la începutul anilor '90, exceptând poate inaugurarea pistei de atletism din tartan. În 2004 au început lucrările de renovare a arenei însă acestea au fost sistate de către Cosiliul Judeţean Cluj în 2005, după ce s-au cheltuit 8 miliarde de lei vechi, pentru consolidarea stâlpilor de susţinere.
Stadionul Ion Moina în 2007


În vara anului 2007, ca urmare a promovării echipei în primul eşalon, autorităţile locale au fost nevoite să investească sume importante de bani pentru ca stadionul să poată găzdui meciuri de Liga I, conform ultimelor directive FIFA si UEFA.[4] Starea de degradare accentuată a structurii de rezistenţă a permis, ca un compromis, să se folosească doar 7.600 de locuri, dintre care 4.500 pe scaune, în primele 12 rânduri din tribuna I şi peluză. S-au recondiţionat tribuna oficială, vestiarele, sălile pentru presă, toaletele, astfel că în luna iulie 2007 stadionul a primit avizul Direcţiei de licenţieri din cadrul FRF.[5]
În luna februarie a anului 2008 Consiliul Judeţean Cluj a desemnat UTCN câştigătoare în licitaţia internaţională organizată pentru proiectarea unui nou stadion.[6] Societatea Proiect Carpaţi din Bucureşti a cerut şi a obţinut anularea licitaţiei contestând incompatibilitatea a doi membri din comisia de licitaţie.[7] În 13 iunie 2008 UTCN a fost desemnată din nou câştigătoare a celei de-a doua licitaţii, organizată în urma anulării celei dintâi. Proiectul realizat de UTCN prezenta la acea dată un stadion de 30.000 locuri, cu garaje subterane pe două nivele şi un teren de atletism.[8]
Construcţia Stadionului Oraşului, cum s-a numit iniţial, a început în anul 1908. Inaugurarea oficială a avut loc în anul 1911, printr-un meci amical între o selecţionată a Clujului şi echipa turcă Galatasaray Istanbul (a câştigat selecţionata Clujului cu scorul de 8-1).
Iniţial stadionul a avut o tribună din lemn cu o capacitate de 1.500 de locuri, număr extrem de mare pentru acele vremuri. În 1960, tribuna de lemn a fost mutată la Câmpia Turzii, unde se află şi în prezent pe stadionul ISCT.
În 1961 numele stadionului a devenit Stadionul Municipal şi o noua tribună cu o capacitate de 30.000 de locuri a fost inaugurată. Noua tribună a fost construită în formă de potcoavă, dupa numele echipei ce folosea arena: "U".
Singura investiţie notabilă ce a mai fost făcută din anii 1960 şi până în prezent a fost inaugurarea pistei de atletism din tartan la începutul anilor 1990.

Poze

Stadionul "Republicii", Bucuresti

Stadionul Republicii

Stadionul Republicii (numit şi Stadionul ONEF sau Stadionul ANEF) a fost un stadion din Bucureşti, amplasat în apropiere de clădirea actuală a Palatului Parlamentului.
Stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa României şi cea a armatei franceze, încheiat cu victoria oaspeţilor cu scorul de 35-3. Stadionul ONEF (Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, mai târziu ANEF - Agenţia Naţională de Educaţie Fizică) a fost proiectat de Horia Creangă şi Marcel Iancu, doi dintre cei mai vestiţi arhitecţi ai vremii, şi a fost considerat primul stadion modern din România, fiind primul dotat cu un gazon prevăzut cu sistem de drenaj. În timpul războiului, stadionul a fost mistuit de flăcările unui incendiu, însă ulterior a fost reconstruit şi redat în folosinţă, sub numele Stadionul Republicii, la 3 septembrie 1948, cu ocazia primei ediţii a Campionatelor Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române.Iniţial, stadionul avea aproximativ 20.000 de locuri, dar după reconstruire a fost îmbunătăţit de mai multe ori, ajungând la o capacitate de peste 40.000 de locuri.Stadionul Republicii a fost al doilea stadion din România care era dotat cu o instalaţie de nocturnă, după Stadionul Romcomit din Bucureşti.
De-a lungul timpului, stadionul a găzduit 42 de meciuri ale echipei naţionale de fotbal, unul al echipei olimpice, 15 jocuri din cupele europene, 22 de finale ale Cupei României şi multe alte meciuri de campionat, cupă, etc.În aceeaşi arenă s-au desfăşurat nenumărate competiţii atletice, printre care mai multe ediţii ale Campionatelor Internaţionale de Atletism ale României. Tot aici au fost doborâte mai multe recorduri mondiale sau europene: Bob Gutowski în 1957 (record mondial la săritura cu prăjina). Iolanda Balaş la săritura în înălţime (9 din cele 14 recorduri mondiale obţinute între anii 1956 şi 1961). Henk Visser în 1956 (record european la săritura în lungime). În anii 1960, pe acest stadion au evoluat prima dată în România baschetbaliştii americani de la echipa de baschet demonstrativ Harlem Globetrotters.
În afară de evenimentele sportive (fotbal, rugby, atletism, handbal, baschet, box, tenis şi chiar badminton), pe acest stadion s-au desfăşurat şi câteva adunări populare. Istoricul Dinu C. Giurescu relatează că în septembrie 1944 "la stadionul ANEF a avut loc prima adunare comunistă convocată de Partidul Comunist Român, proaspăt devenit legal. Câteva mii de oameni au cerut zgomotos demisia guvernului prezidat de generalul Sănătescu, sub simplul pretext că Guvernul nu a fost în stare să ceară epurarea".Stadionul a fost demolat în anii 1980, deoarece era prea aproape de Casa Poporului, iar Ceauşescu plănuia să construiască un elicodrom pe amplasamentul respectiv. Deşi elicodromul nu a fost finalizat, structura stadionului a fost grav afectată, iar acum în locul acestuia se află garajul subteran al Camerei Deputaţilor.

Romcomit-ul, demolat de Carol al II-a…
În afara stadionului Naţional, de-a lungul timpului alte patru mari arene sportive din Bucureşti, reprezentative pentru fotbalul românesc, au dispărut. Prima arenă importantă a Bucureştiului a fost ROMCOMIT, al cărei nume venea de la abrevierea Băncii Comerciale Româno-Italiană, care a fost inaugurată în 1923. Stadionul era situat lângă Podul Elefterie, între căminul studenţilor, peste Facultatea de Drept. Pe acest stadion îşi disputa meciurile echipa cu acelaşi nume, condusă de Ettore Brunelli. La sfârşitul anului 1924, cluburile Romcomit şi Triumf au fuzionat şi, din această asociere, a luat fiinţă clubul Juventus Bucureşti.
La 13 septembrie 1925, CFR Bucureşti şi Ujpest Budapesta au disputat primul meci în nocturnă din România, eveniment repetat a doua zi, la partida dintre aceeaşi Ujpest şi o altă mare echipă a capitalei în acea vreme, Juventus Bucureşti.
În cartea "Glasul roţilor de tren", regretatul Ioan Chirilă descria rudimentara instalaţie de nocturnă: "Un lucru aş vrea să nu uitaţi: pe Romcomit exista şi o instalaţie de nocturnă. Primitivă şi ea, nici vorbă, dar era. De-a curmezişul terenului erau întinse nouă sau zece fire de sârmă, cu câte 7-8 becuri fiecare, la vreo zece-doisprezece metri înălţime. Lumina nu era grozavă (...). Partea proastă era că în timpul jocului se mai spărgeau 3-4 becuri, mai ales la degajările portarilor, şi atunci, în pauză, se înălţa o scară de zugrav şi becurile ardeau din nou".
Pe "Romcomit" a jucat şi echipa naţională a României două meciuri amicale, ambele în 1925: cu Turcia, scor 1-2, şi cu Bulgaria, scor 6-1.
În anul 1934, când Juventus promovase în Divizia A, Regele Carol al II-a a decis să dărâme stadionul. În locul acestuia a fost ridicată "Cetatea Universitară", complexul studenţesc de astăzi, de lângă Facultatea de Drept.

Unirea, sub aripa Miliţiei
Clubul Unirea Bucureşti şi-a construit propria arenă în 1924, în imediata apropiere a Gării de Est, iar doi ani mai târziu, la 1 iunie 1926, a luat fiinţă, prin fuziunea dintre Unirea şi Tricolorul Bucureşti, una din echipele celebre: Unirea Tricolor Bucureşti, unde a debutat ca fotbalist şi Titus Ozon. Echipa cartierului Obor se poate mândri că pe stadionul său a avut loc primul meci din campionat în sistem divizionar. Evenimentul s-a petrecut la 4 septembrie 1932, ocazionat de partida dintre Unirea Tricolor şi AMEFA. În 1948, clubul a fost preluat de Ministerul Afacerilor Interne, actualul Minister al Internelor şi Reformei Administrative, şi botezat Dinamo "B" Bucureşti, iar Dinamo "A" luase locul formaţiei Ciocanul Bucureşti, fosta Maccabi. Stadionul de lângă Gara de Est a fost dat uitării. Ulterior a fost demolat, fiind construite mai multe blocuri.

Venus, distrus de comunişti
Stadionul "Venus", cu o capacitate de 15.000 locuri, a fost inaugurat în anul 1931, avea instalaţie de nocturnă, terenuri anexe, cabinete medicale şi de recuperare (a fost demolat după instaurarea regimului comunist; s-a aflat pe locul unde este azi parcul Ştirbei lângă Opera Română).
În anul 1935 Arena Venus a găzduit două premiere pentru fotbalul românesc:
- primul meci în nocturnă
- primul cuplaj (22 septembrie 1935) Unirea tricolor - AMEFA şi CFR Bucureşti - Crişana Oradea
Terenul de pe "Venus" a fost primul teren gazonat din ţară. Arena a fost construită din banii personali ai unuia dintre preşedinţii clubului, Alexandru Elădescu, cel care şi-a sacrificat o pădure în acest scop (de menţionat că arena era construită din lemn, cu stâlpi de susţinere din beton armat). Venus Bucureşti a fost o echipă foarte iubită în epocă. Este celebru şeful galeriei venusiste de atunci George Chibrit
La cinci ani de la inaugurarea stadionului ROMCOMIT, Bucureştiul se "pricopsea" cu o nouă arenă: Venus, amplasată în spaţiul dintre Splaiul Dâmboviţei şi Podul Eroilor, care se numea chiar Podul Venus. Construirea stadionului a fost posibilă prin efortul exclusiv al unuia dintre cei mai longevivi preşedinţi de club din acea vreme: avocatul Alexandru Elădescu. Acesta a vândut o pădure, proprietate personală. Venus a fost cea mai titrată echipă din Bucureşti, cu opt titluri de campioană, între 1920 şi 1940.
De numele stadionului Venus se leagă şi primul cuplaj, organizat la 22 septembrie 1935, cu ocazia partidelor Unirea Tricolor - AMEFA şi CFR Bucureşti - Crişana Oradea. În perioada 1937-1939, pe arena Venus s-au disputat majoritatea meciurilor echipelor româneşti din Cupa Europei Centrale, pe zgură, nu pe gazon, precum şi cinci finale ale Cupei României. După instaurarea regimului comunist şi a "exterminării burgheziei", echipa a fost retrogradată în ligile inferioare şi, ulterior, s-a desfiinţat. În anul 1948, ca urmare a includerii zonei într-o arie militară, majoritatea clădirilor au fost demolate, inclusiv stadionul Venus.

Stadionul Astra-CFR(Vagonul), Arad